...pretutindeni sub soare exista un anumit duh al pamantului, o atmosfera specifica, o vraja pe care oamenii locului o traiesc subconstient |  | Biserica evanghelica si incinta fortificata Rupea | |
Biserica Evanghelica Luterana din oras este o constructie gotica de tip sala din sec. XIV - XVI, cu picture murale sub var. Pe peretele de sud, deasupra galeriei se mai pastreaza inca resturi de fresca de dinaintea epocii reformatorilor. Pe zidul sudic, deasupra tribunei, au fost scoase la iveala, de sub diferite straturi, infatisari de oameni in marime naturala, in atitudini variate si pline de miscare.
Dincolo de similitudinea acestor picturi cu picturile orientale, elementul de autenticitate e dat de executia in stil naiv a figurilor. Mai mult, o nisa tainica din goticul tarziu, in peretele ce gazduieste corul, prezinta o usita de lemn pictata in stil taranesc, sasesc. Altarul bisericii este baroc din anul 1709 si orga din anul 1726.
O orga in "cuib de randunica" excelenta in forma ei initiala, socotita ca cea mai veche din Transilvania din cate au fost pastrate, este construita in anul 1726 si asezata in nordul navei. Tot aici este adapostit si un frumos potir din argint, ce uimeste pin bogatia sa ornamentala. Muzeul (1970) prezinta dovezi arheologice si documentare legate de cetate, dar si costume populare, ceramic, unelte, tesaturi, icoane.
Mobilierul bisericii este decorat cu motive ale artei populare sasesti.
Biserica Evanghelica din oras, ridicata in secolele XIV -XVI a detinut cele mai valoroase covoare orientale din Estul si Centrul Europei - ele se afla acum la Biserica Neagra din Brasov. Dintre cele ramase cel mai vechi este de secol XVI. In biserica se afla strane de lemn cu semne ale breslelor din 1609 si un clopot de la 1488.
Biserica gazduieste o impresionanta colectie de covoare orientale din Asia Mica (anatoliene) lucrate exclusiv manual. Sursa: Iulian Catalui - ”Biserici fortificate din judetul Brasov”, Editura Orator, 2008 | | Cetate taraneasca cu biserica evanghelica si incinta fortificata Fiser | |
Biserica fortificata din Fiser a fost construita in sec. XV-XVI si se remarca prin picturile renascentiste pe care inca le mai pastreaza.
Biserica, formata dintr-o sala mica si un cor cu parti laterale poligonale, este localizata pe un deal in partea nordica a satului. Biserica este incercuita de un zid de aparare, ce are forma neregulata si este protejat de doua turnuri medievale. Zidul de aparare este dublat in partea sud - vestica de un zid Zwinger. Pe acest zid este plasat si turnul cu clopot construit in anul 1862. Pe planurile vechi se poate observa ca biserica a avut un nivel defensiv cu un gard din pietre, care a fost demolat la sfarsitul secolului XIX. Piesa originala a altarului, ce data din perioada de dinainte de reforma, din secolul XVI, a fost furata, a fost redescoperita in anii 1990 si astazi se pastreaza in Sibiu.
| | Cetatea de la Rupea | |
Pe vremea dacilor, pe varful unei stanci de basalt se afla o cetate despre care se spune ca purta numele de Ramidava. Mai tarziu, pe timpul ocupatiei romane, denumirea i-a fost schimbata in Rupes (stanca sau piatra - in limba latina). In veacul al XIV-lea, sasii au gasit cetatea in ruina si au construit pe ramasitele ei, in mai multe etape, o cetate taraneasca.
Cetatea Cohalmului (vechea denumire a localitatii Rupea) fost construita in mai multe etape, in perioada secolelor XII-XV, la 121 metri inaltime fata de centrul localitatii. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca prima centura de aparare a cetatii este mai veche decat data colonizarii sasilor in Transilvania. "Punct strategic important, cetatea Cohalmului joaca un rol de seama in apararea zonei inconjuratoare inca din veacul al XIV-lea.
In prezent, ruinele cetatii se inalta in partea vestica a orasului deasupra unui promontoriu/ deal.
Fortareata a fost mentionata pentru prima data intr-un document din anul 1324. Fortareata din mijloc este situata in partea vestica a celor doua ziduri de aparare pe un deal. Spre nord curtea de jos are o forma de patrat neregulat si este intarita cu turnuri si o poarta fortificata. Unul din turnuri era destinat prizonierilor. Curtinele formeaza 4 incinte, fiind intarite din loc in loc cu turnuri poligonale, circulatia fiind controlata de mai multe porti interioare care compartimenteaza ansamblul fortificat. Incinta centrala este prevazuta cu un reduit si cu o capela.
Particularitatile Cetatii Rupea sunt date de forma de melc a fortificatiilor si de Turnul Pentagonal.
Monumentul este alcatuit din trei centuri, construite in etape diferite, si care alcatuiesc zone distincte, numite "catati".
Intrarea in "Cetatea de Sus", cu o suprafata de 1500 mp se facea pe sub Turnul Pulberariei. Zidul de incinta sustinea si o galerie de lemn. In decursul veacurilor, cele mai substantiale reparatii se fac dupa anul 1718.
"Cetatea de Mijloc", cu suprafata de teren cea mai mare dispunea de patru turnuri, dintre care unul cu trei randuri de metereze si un altul, al "scriitorilor", in care se pastra arhiva.
In veacul al XVII-lea se inalta zidurile "Cetatii de Jos", de 4-5m inaltime, prevazute cu creneluri, cu un turn de intrare si cu o punte ridicatoare. In 1623 se sapa o fintina de 41 m adincime.
Cetatea Rupea, ridicata pe Dealul Cohalmului, dominand de sus orasul, a fost construita si extinsa in sec. XIV - XVII, ca cetate si refugiu pentru satele din imprejurimi. Veacuri de-a randul cetatea a fost folosita si ca adapost pentru populatia acestor meleaguri. In 1719 locuitorii asezarii se refugiaza aici pentru a se izola de epidemia de ciuma. La sfirsitul veacului al XVIII-lea, odata cu indepartarea pericolului turcesc, cetatea isi pierde din insemnatate.
Asezata pe o stanca masiva de bazalt a dealului Cohalm, in partea de vest a orasului, stravechea Cetate saseasca de la Rupea prezinta 3 incinte concentric. Cetatea Rupea, datand de mai bine de 2000 de ani, a fost cladita pe urmele unei alte fortificatii de aparare, ce exista aici inainte de stabilirea sasilor in Transilvania.
Cetate dacica la origini, ce purta numele de "Ramidava", cetatea Rupea a fost ridicata in apropierea drumului ce lega Transilvania de Moldova si Tara Romaneasca, prin pasurile sud-estice. Cand romanii au cucerit Dacia au asezat aici un castru roman, cu denumirea de "Rupes" (stanca de piatra in limba latina).
|
|
