Cheile Vaii Mari de la Dopca sunt monument al naturii si cuprind, pe un areal restrans, mai multe elemente ocrotite: peisajul cu sistemul de chei, elementele geologice. Sistemul de chei impresioneaza nu prin dimensiune ci prin alternarea sectoarelor abrupte cu roca la zi cu cele mai putin abrupte acoperite de padurea de fag, strangularile si largirile vaii succedandu-se de nenumarate ori. Caracterul complex al rezervatiei este dat si de ivirea unor stanci mici izolate, a micilor trene de grohotis, a vailor seci si a unei serii intregi de izvoare cu debit bogat.
Microcanionul in bazalt de la Hoghiz este monument al naturii si cuprinde un areal al vaii Hoghizului situat pe un glacis, unde curgerile de bazalt au impus un relief aparte: versanti cu aspect de pereti abrupti, verticali, taiati in lungul sectiunilor columnare ale masei bazaltice (asemanator vailor-canioane la o scara mai mica).  
Padurea Bogatei este o rezervatie naturala complexa din punct de vedere geologic, botanic, forestier si mai ales peisagistic. Este cea mai ingusta rezervatie naturala din judetul Brasov, fiind situata de o parte si de alta a vaii Bogatei. Este, de altfel, singura rezervatie din judet care include o importanta artera rutiera si un fond forestier de exceptie.

Valea trestiei, Valea Lupsei
Cariera de tuf vulcanic
Parcul Hoghiz
Cotul Turzunului
Lacul de acumulare Dopca

Satul Fantana – portul popular, Fii satului
Hoghiz si Dopca – Balul strugurilor,
Cuciulata – Fosnic, in ajunul Craciunului - Turca si Plugarul

Prelucrare lemn, Fier, Lana, Olarit

...si-a pastrat farmecul si a ramas de o frumusete si de o puritate care iti taie respiratia.
Biserica din lemn, asezata la poalele Barcului, este vecina cu Stogul lui Cotofan. Biserica este construita in intregime din lemn si este acoperita cu sindrila. In jurul anilor 1750 aici a mai existat o manastire care a fost distrusa in 1762. Pe boltile pronaosului si naosului se mai pastreaza pictura originala care se  presupune a fi fost executata de catre zugravi din Scheii Brasovului.  
In urma cercetarilor arheologice din zona Cuciulatii s-au descoperit importante artefacte.
-    in locul numit "Plesita Pietroasa" a fost identificata o asezare rurala marcata prin ceramica romana provinciala.
-    in vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale si segmente dintr-un apeduct, iar in asezarea feudala de sec. VIII-IX, tigle romane au fost folosite la calota unui cuptor.
-    la sud de punctul "Gruiul Vacarului" s-au descoperit monede romane.

Bethlen Kata a fost initiatoarea bisericii reformate (1749). Tot din sec. XVIII dateaza si biserica unitariana.
Urmele acestor obiecte de cult sunt pe cat de sporadic pe atat de indepartate in timp.

Castelul Kalnoky este un castel neorenascentist datand din secolul XVI. Monument istoric si de arhitectura, acesta are un parc cu vegetatie luxurianta si stejari seculari.

Datand din anul 1553, acest monument de arhitectura a fost construit pe ruinele unei manastiri atestata pentru prima data de un document in anul 1311.
Strabatind un parc pitoresc, cu vegetatie luxurianta, dominata de citiva stejari seculari, ne aflam in fata unui castel construit in primele veacuri ale mileniului nostru.
Tot la Hoghiz se mai afla inca doua castele, construite in secolul al XVI-lea.

In urma cercetarilor efectuate la Cuciulata s-au identificat urme de arheologie apartinand "Cultura Glina III" Schneckenberg si perioadei dacice. Pe Stogul lui Cotofan predomina material dacic, iar pe Plesita Pietroasa cele de tip Schneckenberg.
Asezare din epoca bronzului si latene sec. I i.e.n. - sec. I e.n.in punctul Plesita Pietroasa la 2,5 km E-NE de satul Comana de jos si 4 km sud de asezarea dacica de la Sogul lui Cotofan.
Cetatea dacica in punctul "Stogul lui Cotofan" situat la marginea de SE a satului Cuciulata la confluenta paraului Barcului cu raul Lupsa (536 m inaltime).
Castru si asezare din epoca romana sec.II-III e.n. in punctul "La cetate" la 1 km vest de sat. Situat pe o terasa a Oltului, in apropiere de satele Fintina si Ungra, castrul roman de la Hoghiz reprezenta un puternic punct din centura de aparare construita de romani.
Castrul a fost inaltat aici, unde soseaua care venea din tara Birsei se despartea in doua: catre Sibiu (pe Valea Tirnavei) si catre Fagaras.
S-a stabilit ca dimensiunile castrului erau de 165x200 m. Incinta era prevazuta cu doua rinduri de ziduri, iar portiunea dintre ele umpluta cu pamint. Au fost descoperite ruine de cladiri, conducte de canalizare. O inscriptie atesta prezenta unitatii militare romane Cohors III Gallorum din armata Daciei Inferior, stationata aici.
In jurul castrului, spre Olt, s-a dezvoltat o asezare. Sapaturile au scos la iveala caramizi, tigle, resturi de ziduri, ceramica, fragmente de apeducte, sculpturi, statui in bronz infati-sind diferite zeitati, arme, monede. Prezenta monedelor romane in zona Hoghiz si Rupea confirma existenta acestor asezari si dupa parasirea Daciei de catre oficialitatile romane.
In 1971, la Hoghiz s-a descoperit o piatra funerara datind din secolul al II-lea sau din prima jumatate a celui urmator. Aceasta este dedicata lui Valerianus Avi, soldat roman din acest castru.